sâmbătă, 28 septembrie 2013

Progres sau regres in invatamantul actual ?

Cercetările în domeniul educaţiei demonstrează faptul că familia reprezintă cea mai  importantă cale de transmitere a valorilor şi a normelor culturale din generaţie în generaţie, si că ea are o importanţă majoră in stabilizarea din punct de vedere psihosocial a personalitatii umane.
Parintii sunt primii "profesori" ai copiilor lor. Tot ceea ce părintii fac sau nu fac în mod obisnuit se va regăsi mai târziu si în obiceiurile copiilor. De aceea implicarea părinților în educaţia copilului, la şcoală şi acasă, are un impact semnificativ asupra succesului copilului şi a vieţii sale, în general. 
Cand vorbim insă de implicarea părinților în educaţia copilului de la şcoală se constată că desi actiunile părintilor sunt aproape intotdeauna bine intentionate rezultatele finale nu sunt intodeauna cele asteptate.

Pentru a analiza modul in care a evoluat educatia sociologii francezi au efectuat un studiu de-a lungul a trei generatii. Datele culese de la familiile investigate au permis evocarea evolutiei stilurilor de educatie, de la educatia primită de vărstnici si pană la cea care este dată nepotilor lor. Studiul a scos in evidentă faptul că in timp modelele de educatie s-au modificat. Educatia autoritară, larg răspandită, in cadrul generatiei mai in varstă, nu mai constituie o normă printre tineri.
Ancheta a pus in evidentă faptul că, in cadrul fiecarei generatii, educatia dată copiilor este mai flexibila, mai permisivă decat educatia primită de la parinti. Concluzia generală este că de la o generatie la alta, in educatie tendinta dominantă este de a fi mai indulgentă decat cea anterioara. Copiii consideră aproape intotdeauna că educatia pe care o primesc este destul de severa, in timp ce părintii lor cred ca educatia pe care o primesc copii lor este mult mai tolerantă decat cea pe care au primt-o ei. Copii si adolescentii au tendinta de a se desprinde de modelul educational, mai ales cand acesta este de factură autoritară. Rezultatele anchetei au demonstrat că filiatiile in care acelasi stil de educatie a fost primit de trei generatii succesive reprezintă doar 14% din total, restul de 5%  adoptand un stil sever si, respectiv, 9% un stil flexibil.
Desi educatia actuală este mult mai permisivă din multe puncte de vedere ea este mult mai performantă decat cea a generatiei pivot (intermediare) si celei varstnice. In special in Europa invătămantul a fost de tip evolutiv:
- metodele de predare s-au schimbat de la o generatie la alta;
- materia predată sa schimbat de la o generatie la alta, concentrand informatiile de cultura generală intr-un timp mai scurt de predare si alocand mai mult timp pentru lucruri noi;
- au fost introduse ore in care se antrenează creativitatea, capacitatea de analiză, de sinteza si nu numai memoria;
- au fost introduse ore in care se predau “social skills”;
- a fost introdusă notiunea de “game based learning”
- ”generatia-web”, sau ”generatia IT”, termeni prin care este denumita generatia care are aceeasi vârsta cu “word wide web”, are acces la un sistem educational care ii permite in timp scurt acumularea unui volum mare de informatii.

Deci, pană la urmă concluzia pe care in mod normal trebui să o tragem este că desi educatia actuală este mult mai indulgentă decat cea anterioară datorită invătămantului de tip evolutiv din ultimii ani calitatea procesului de instruire s-a imbunatatit iar cei instruiti au invătat mai multe si sunt mai bine pregatiti pentru a deveni membrii productivi ai societatii.

Teoretic totul este bine. Din păcate practica infirmă in mare masură aceste teorii. Persoanele care devin adulte si care trebui să se incadreze in muncă si sunt mult mai slab pregatite, par să ne spună că actualul sistem educational este mult mai putin performant decat cel vechi. Acest lucru este insă doar partial adevărat deoarece există si un număr mic de absolveti ai institutiilor de invătămant care sunt din ce in ce mai buni si care ajung la performante uluitoare.