Efectele negative ale supraeducării pentru societate

Mereu se vorbeste despre efectele negative ale lipsei de educatie. Numeroase studii au arătat stransa legatură dintre nivelul de educatie al populatiei si nivelul de dezvoltare economică. Pentru ca afacerile să prospere oferta de muncă trebuie să ţină pasul cu cererea de forţă de muncă calificată (educată). Lipsa educaţiei şi a unei pregătiri profesionale adecvate are efecte negative atât asupra individului cât şi asupra comunităţii din care face parte.

Intrebarea care in mod logic se pune este dacă există efecte negative ale supraeducării.

Surprinzător, dar experienta din ultimii ani din tările puternic dezvoltate, unde si nivelul de educatie al populatiei este ridicat, a arătat că supraeducarea are si efecte negative.

Primul efect negativ este cel cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de „roata dinţată”.

Deoarece in aproape toate domeniile se folosesc tehnologii din ce in ce mai sofisticate s-a produs o majorare a cererii pentru nivele superioare de educaţie, ceea ce a condus apoi la o creştere a nivelului minim de educaţie necesar ocupării posturilor. Acest fenomen a avut două consecinţe negative asupra forţei de muncă:

îndepărtarea celor mai puţin educaţi de la slujbele lor de către indivizii cu educaţie superioară. Desi marea majoritate a specialistilor afirmau că persoanele cu studii superioare acceptă numai poziţii corespunzătoare cu pregătirea  lor acest lucru a fost infirmat de practică. Este adevărat că cei cu studii superioare aşteaptă oportunităţi de angajare pe măsura pregătirii lor, dar atitudinile lor sunt realiste şi se adaptează condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă, acceptând, cel puţin pe perioade scurte de timp, slujbe inferioare pregătirii lor;

accentuarea problemelor de angajare pentru cei cu educaţie superioară. Cu cat există mai multe persoane cu nivel inalt de calificare acestora le va fi mai greu să se angajeze deoarece cererea este totusi limitată.

Al doilea efect negativ este asupra economiilor rurale.

In general dezvoltarea sistemului educational dintr-o tară conduce si la cresterea nivelului de educatie a populatiei din mediul rural. Persoanele care au fost educate migrează către marile aglomeraţii urbane, generând concomitent două probleme fundamentale:

lipsa forţei de muncă necesară desfăşurării în continuare a activităţilor in comunitatile rurale;

forţa de muncă din mediul urban creşte mult mai mult decât oferta, generând şomaj si probleme sociale.

Efectele negative ale migraţiei populatiei din mediul rural la oras sunt contrabalansate de faptul ca urbanizarea are efecte pozitive asupra dezvoltării economice a unei naţiuni.

Important de retinut este ca efectele negative ale supraeducatiei sunt mult mai mici decat cele ale lipsei de educatie !

.