Raportul ANOFM privind activitatile de formare profesională desfasurate in 2014

În perioada ianuarie-decembrie 2014 au început 2.022 programe de formare profesională gratuite, 66,32% dintre acestea fiind programe de calificare sau recalificare şi 33, 68 % fiind programe de iniţiere, perfecţionare şi specializare.

În programele de formare profesională / evaluare a competenţelor / ucenicie organizate de agenţie începând cu luna ianuarie 2014, au fost cuprinse 40.265 persoane.

Din cele 2.022 de programe de formare profesională, 1.505 de programe au fost finanţate din BAS, iar 517 programe au fost finanţate din fonduri structurale europene.

Analizând participarea celor 37.438 persoane din rândul şomerilor la programele de formare profesională organizate în anul 2014, se observă că o participare mai mare la programele de formare profesională se înregistrează în rândul persoanelor cu studii medii (52,73%) urmaţi de cei cu studii primare (30,78%), la polul opus aflându-se persoanele cu studii superioare (16,49%), aceasta din cauza faptului că ANOFM organizează programe de formare pentru calificări de nivel 1, 2 sau 3 (la care pot participa persoane cu studii primare şi/sau medii).

Structura şomerilor participanţi la cursuri, pe categorii de vârstă, se prezintă astfel:

- 33.86 % persoane cu vârsta sub 25 de ani, adică un număr de 12.675 persoane,

- 20,84 % persoane cu vârsta cuprinsă între 25 - 35 de ani, adică un număr de 7.801 persoane,

- 24,28% persoane cu vârsta cuprinsă între 35 - 45 de ani, adică un număr de 9.089 persoane,

- 21,02 % persoane cu vârsta peste 45 de ani, adică un număr de 7.873 persoane.

Se poate spune că distribuţia pe categorii de vârstă a şomerilor cuprinşi în programe de formare profesională este relativ echilibrată.

Din cei 37.438 șomeri, participanţi la programele de formare profesională, până la 31.12.2014 au absolvit 25.090 persoane şi s-au încadrat 6.351 persoane.

În urma monitorizării persoanelor care s-au încadrat în muncă într-o perioadă de cel mult 12 luni de la absolvirea cursului, până la data de 31 decembrie 2014 a rezultat că 18.551 persoane au fost încadrate.

Aceste persoane provin din:

- cursuri începute în anul 2014 – 6.351 persoane;

- încadraţi ca urmare a evaluării şi certificării de competenţe în anul 2014 – 23 persoane;

- cursuri începute în anul 2013 care au continuat şi s-au finalizat în anul 2014 sau care s-au finalizat în 2013 şi au fost monitorizate în anul 2014 – 11.489 persoane;

- cursuri începute în anul 2012, finalizate în anul 2013, care au avut monitorizarea celor 12 luni până la angajare pe parcursul anului 2014 – 688 persoane.

Cele mai multe programe de formare profesională gratuite pentru şomeri au fost organizate în următoarele meserii/ocupaţii:

- lucrător în comerţ – 2.778 şomeri,

- bucătar – 2.365 şomeri,

- operator introducere validare şi prelucrare date – 2.250 şomeri,

- agent de securitate – 1.809 şomeri,

- inspector (referent) resurse umane – 1.692 şomeri,

- frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist – 1.445 şomeri,

- ospătar (chelner) în unităţi de alimentaţie – 1.421 şomeri,

- contabil – 1.173 şomeri

- instalator instalaţii tehnico sanitare şi de gaze – 1. 157 şomeri


.

Ce intrebari ar trebui sa iti pui inainte de a te inscrie la niste cursuri de formare profesionala ?

Participarea la cursurile de formare profesională iti poate aduce o serie de avantaje, dar pe de altă parte inseamnă si niste bani cheltuiti. Este foarte adevărat că momentan există sansa participarii la cursuri de calificare gratuite finantate din fonduri europene, dar in principiu aceasta este o oportunitate de moment, si in plus sansele de a găsi un curs gratuit exact in domeniul in care vrei să te instruiesti, in localitatea in care locuiesti si atunci cand ai nevoie sunt relativ mici.

Asa ca inainte de a te inscrie la un curs ar trebui să fii convins că asta iti doresti, iar pentru asta ar trebui să iti răspunzi la cateva intrebări:

Esti convins că ar trebui să inveti ?

- simti că ceea ce ai invătat la scoală sau la universitate nu se potriveste cu ceea ce iti doresti să faci in viată ?

- simti că vrei să schimbi ceva in viata ta profesională si nu stii de unde să incepi ?

- ti-a dat seama că pe piaţa muncii se solicită persone cu un nivel ridicat de competenţă si crezi că trebuie să iti imbunătătesti abilitătile profesionale ?

- vrei să iti îmbunătățesti sansele de angajare pe un post bine plătit ?

- vrei să te specializezi intr-un anumit domeniu ?

Dacă răspunsul la una sau mai multe dintre intrebări este “da” atunci inseamnă că este momentul potrivit să te inscrii la un curs care te-ar putea ajuta in atingerea obiectivului urmărit.

Pasul următor ar fi să te convingi că vei participa la un curs care iti va fi cu adevărat util.

Ai ales cursul de care ai nevoie ?

- ai ales cursul si formatorul potrivit ?

- ai căutat pe internet si in ziare anunturi despre cursuri in domeniul care te interesează ?

- ai căutat referinte despre firma sau institutia care organizează cursurile ?

- ai găsit referinte despre lectorii care vor sustine cursurile ?

- ai aflat detalii despre diploma pe care o vei obtine la finalizarea cursurilor ?

Dacă ai un răspuns la fiecare din intrebările de mai sus atunci sunt sanse foarte mari ca ceea ce vei invăta să te ajute.

Fii increzător ! Dacă e momentul să inveti ceva in plus, si ai ales cursul si formatorul potrivit, in mod sigur sansele tale de a-ti atinge obiectivele urmărite sunt foarte mari.

Succes !

Importanta formarii profesionale pentru angajati si pentru companii

Multi dintre aceia care au absolvit un liceu care la finalizare le-a oferit o calificare precum si o parte dintre cei care au absolvit o facultate se intreabă dacă mai este necesar să participe la cursuri de formare profesională. In acelasi timp proprietarii multor fime mici si mijlocii se intreabă dacă are rost să isi trimită angajatii la cursuri de formare profesională.

Răspunsul este bineinteles unul afirmativ. Dacă vrei să iti cresti sansele de angajare sau dacă ai un loc de muncă dar iti doresti să ocupi un post mai bine plătit cursurile de formare profesională sunt absolut necesare. Formarea profesională a angajatilor este utilă si pentru managerii companiilor căci in ziua de azi nu ai sanse să fii competitiv dacă nu lucrezi cu angajati bine instruiti.

Formarea profesională este un proces care ne permite utilizarea eficientă a competențelor și cunoștințelor în practică profesională. Formarea profesională ne ajută:

- să ne crestem capacitatea de a utiliza în mod eficient abilitățile și cunoștințele dobândite in timp;

- să aplicăm standardele profesionale cerute intr-o profesie.

Indiferent de conținutul, metoda, nivelul de studiu, formarea profesională este o prelungire a educatiei initiale în școli, colegii, universități, sau a cunostintelor acumulate in timpul perioadei de ucenicie. Formarea profesională ajută o persoană să-si dezvolte abilitățile, să-si îmbogățeasca cunoștințele, să-si îmbunătățească calificările tehnice sau profesionale, ceea ce in final aduce schimbări în atitudinea si comportamentul persoanei, într-o perspectivă de dezvoltare personală.

Mulți antreprenori par să vadă formarea profesională a angajaților mai mult opțională decât esențială ... un punct de vedere care poate fi costisitor atât pentru profitul firmei pe termen scurt cat și pentru dezvoltarea firmei pe termen lung.

Motivul principal pentru care formarea profesională este considerată opțională de catre mulți proprietari de afaceri se datorează faptului că acest lucru este privit mai mult ca o cheltuială decât o investiție. Acest lucru se intamplă deoarece multe cursuri de formare și dezvoltare nu sunt axate pe producerea unui rezultat util pentru afaceri. Proprietarii de afaceri isi trimit de multe ori angajatii la cursuri de formare, fără să fie siguri de rezultate, iar fără rezultate măsurabile, este aproape imposibil să nu vezi cursurile de formare ca nimic mai mult decât o cheltuială.

Formarea profesională ar trebui făcută după o analiza a nevoilor de formare si a rezultatelor asteptate. Managerul unei companii care isi trimite angajatii la cursuri ar trebui să se gandească la schimbarile care ar putea surveni în afacere, în comportamentul angajatilor, respectiv performanța angajaților, si care ar fi beneficiile care le va avea firma.

Determinarea nevoilor de formare și de dezvoltare pe baza rezultatelor vizate este doar începutul, următorul pas este de a stabili o dinamică de învățare .

Pentru a crea o cultură a învățării într-o firmă conducătorul acesteia ar trebui să le transmită angajatilor în mod clar care sunt așteptările, astfel ca acestia să inteleagă că ar trebui să ia măsurile necesare pentru a-si perfecționa abilitățile necesare pentru a asigura standardele de calitate necesare din punct de vedere ale profesiei sau domeniului de activitate. Managerul firmei trebuie să comunice angajaților nevoile specifice de instruire și a rezultatelor specifice pe care le asteaptă (ce reies din analiza nevoilor de instruire).

Managerul unei firme nu trebuie doar să transmită care sunt asteptările sale ci si să ii sprijine pe angajati in eforturile lor de a se instrui, prin furnizarea resurselelor de care au nevoie pentru a realiza acest obiectiv. 

Dacă bugetul de formare nu este legat de rezultatele specifice, atunci este foarte probabil ca banii cheltuiti pe cursuri să nu aibă niciun impact asupra firmei care isi trimite angajatii la cursuri.

În multe organizații, bugetele de training se aloca numai  dacă societatea se bucură de o crestere economică sau trece printr-o recesiune de durată. În vremurile bune, companiile au tendința de a cheltui bani pe formare, iar în vremuri grele se trece la cealaltă extremă, formarea fiind eliminată cu totul, dar recurgându-se la ea ca ultimă solutie, atunci cand se face o reorganizare radicală a activitătii firmei.

Angajații unei firme sunt in principiu activul de afaceri al fimei iar cine investeste in asa ceva va fi recompensat atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

In Romania de azi există insă multi antreprenori care spun că nu are rost să investesti in instruirea angajatilor, si asta nu fiindcă nu cred in efectele benefice ale instruirii, ci fiindcă adoptă castigului rapid, de moment. Sunt antreprenorii care isi plătesc angajatii cu salariul minim pe economie si care atunci cand au o sansa să nu plătească nici salariul minim o fac, fără să le pese ca angajatii vor pleca. Unii fac bani buni aplicand astfel de stategii dar in mod sigur ele nu sunt recomandate celor care doresc să dezvolte o afacere pe termen lung.

Formarea Profesionala Continua in viziunea Uniunii Europene

Educaţia reprezintă o preocupare permanentă a guvernelor din toate statele membre ale Uniunii Europene. Telul declarat al UE este de a face din Europa o economie şi o societate bazată pe cunoaştere (knowledge based society). Pentru a asigura progres si bunăstare in tările membre ale UE, alături de existenta principalilor factori de producţie, respectiv pămant, munca şi capital este nevoie si de cunoaştere, căci asa cum a afirmat un mare economist „nu există nici un alt avantaj sustenabil, decat ceea ce o firma ştie, cum poate utiliza ceea ce ştie şi cat de repede poate invaţa ceva nou”. Numai prin crearea unei societăti bazată pe cunoaştere se poate mentine competitivitatea economiei Uniunii Europene.

Opţiunea pentru o societate bazată pe cunoaştere necesită investiţii in dezvoltarea resurselor umane pentru a incuraja angajaţii să dobandească noi competenţe şi să accepte mobilitatea ocupaţională. Toţi cei care locuiesc in Europa, fără excepţie, trebuie să aibă posibilităţi de formare profesionala egale pentru a se adapta la cerinţele schimbării socio-economice. Datorită schimbărilor continue ce au loc in societate si cetatenii UE trebuie sa invete pe parcursul intregii vieti si să aibă acces la programe de "formare profesională continuă" (FPC) .

Memorandumul Comisiei Europene, privind invătarea pe tot parcursul vietii a fost adoptat in octombrie 2000. Acesta invită statele membre să identifice strategii coerente si măsuri practice pentru dezvoltarea invătării continue. In Tratatul CE există un capitol distinct referitor la educatie si formare profesională, respectiv Titlul XI “Politica Socială, Educaţia, Formarea Profesională şi Tineretul”. Politica europeană referitoare la formarea profesională urmăreste

- să faciliteze adaptarea la transformările industriale, in special prin formarea şi reconversia profesională;

- să imbunătăţească formarea profesională iniţială şi formarea continuă, pentru a facilita inserţia şi reinserţia profesională pe piaţa forţei de muncă;

- să faciliteze accesul la formarea profesională şi să favorizeze mobilitatea formatorilor şi a persoanelor care urmează un program de formare şi, in special, a tinerilor;

- să stimuleze cooperarea in domeniul formării dintre instituţiile de invăţămant sau de formare profesională şi intreprinderi;

- să dezvolte schimbul de informaţii şi de experienţă privind problemele comune sistemelor de formare ale Statelor Membre.

Uniunea Europeana are si un Cadrul comunitar unic pentru transparenţa calificărilor şi competenţelor – EUROPASS (Decizia Parlamentului European şi a Consiliului nr.2241/2004/EC)

Europass reprezintă un ansamblu de documente care oferă persoanelor posibilitatea de a-şi dovedi calificarea şi abilităţile oriunde in Europa. Conţine 5 documente aprobate la nivel European care imbunătăţesc transparenţa calificărilor cu scopul de a facilita mobilitatea pentru toate persoanele care doresc să muncească sau să se pregătească in Europa.

Europass - Curriculum vitae (Europass-CV) – reprezintă o variantă imbunătăţită a CV-ului european elaborat de Comisia Europeană in 2002 şi cuprinde o prezentare a competenţelor persoanei Europass - Mobilitate – utilizand un format european comun.

Europass – Suplimentul de diplomă - conţine informaţii referitoare la studiile superioare ale persoanei. Descrie natura, nivelul, contextul, conţinutul şi statutul fiecărui curs absolvit. Acest document este format din 8 părţi conţinand informaţii referitoare la: titular, diplomă, nivelul calificării, conţinutul şi rezultatele obţinute, utilitatea calificării, certificarea suplimentului şi sistemul naţional de educaţie superioară.

Europass - Suplimentul certificatului de calificare - descrie calificarea profesională a fiecărei persoane care deţine pregătirea profesională sau educaţia pe care o atestă certificatul. Oferă, intre altele, informaţii despre competenţele dobandite, autorităţile de certificare, nivelul certificatului. Nu constituie un sistem de recunoaştere automată.

Europass - Portofoliul lingvistic - dă posibilitatea persoanelor de a-şi prezenta competenţele lingvistice şi culturale.

ATENTIE: cele 5 documente aprobate la nivel European care imbunătăţesc transparenţa calificărilor in tările UE dar deocamdată nu oferă sansa unei recunoaşteri automate a diplomelor si calificărilor.

Formarea profesionala la locul de munca vs formarea profesionala in afara firmei

Formarea profesionala se poate realiza in mai multe moduri. Putem discuta de formare profesionala prin programe de ucenicie (formare profesionala la locul de munca) sau de formare profesionala in cadrul unor institutii de invatamant (fie ca este vorba de sistemul national public de invatamant fie de sistemul privat de invatamant) sau, privind problema din alte puncte de vedere, putem discuta de formarea profesionala initiala ce asigura pregatirea in vederea dobandirii competentelor profesionale minime necesare pentru obtinerea unui loc de munca sau de formarea profesionala continua care este ulterioara formarii initiale si asigura adultilor fie dezvoltarea competentelor profesionale deja dobandite, fie dobandirea de noi competente.

Desi scopul final este acelasi, din punctul nostru de vedere exista diferente majore intre formarea la locul de muncă sau în afara unui loc de muncă.

Formarea la locul de muncă (on-the-job training) are loc într-o situatie normală de lucru, formarea realizandu-se utilizând instrumentele, echipamente, documente sau materiale uzuale pentru locul de munca respectiv pe care cursantii le folosesc deplin atunci când sunt instruiti.

„On-the-job training” este cea mai veche formă de pregătire si are  reputatia ca fiind cea mai eficace cale de instruire pentru pregatirea profesională. Prin formarea la locul de muncă lucrătorii dobândesc atât abilitătile generale pe care le pot transfera de la un loc de muncă la altul cat si competente specifice, care sunt unice pentru un anumit loc de muncă.

Formare profesionala la locul de muncă poate fi de 2 tipuri: structurată (planificata) si nestructurata (neplanificata). Cea mai comuna este formare profesionala la locul de muncă nestructurata care consta in instruirea unui angajat novice de catre un angajat cu experiență, care serveste ca si ghid sau un mentor, într-un proces de formare bazat pe „observare-si-imitare”.

Formare profesionala la locul de muncă structurata presupune derularea unui program conceput pentru a preda noilor angajati ceea ce ei trebuie să cunoască si să facă pentru a-si putea finaliza sarcinile cu succes.

Ceea ce este foarte important de retinut este faptul ca formare profesionala la locul de muncă nestructurata reprezintă o investitie semnificativă, având în vedere că în primele 90 de zile de la angajare doar aproximativ 30% din timpul de lucru a unui nou angajat este petrecut la locul de muncă in scopuri cu adevarat productive si că productivitatea lucrătorilor cu experientă ce se ocupa de instruirea noilor angajati poate să scadă semnificativ înperioada de formare. In plus nu trebuie uitat nici faptul ca noii angajati pot face greseli costisitoare.

Formare profesionala structurata presupune urmarea unor pasi foarte clari (exemplu: demonstratii aspura modului in care se desfasoara o activitate/operatie; exersarea unor operatiuni; analiza activitatii si a rezultatelor, etc.). Desi nu pare, formarea profesionala structurata este in general mai putin costisitoare decat cea nestructurata.  

Formare profesionala în afara  locului de muncă (off-the-job training) are loc „departe” de situatiile normale de lucru - ceea ce înseamnă că angajatul nu contează ca un lucrător direct productiv în timp ce o astfel de formare are loc. „Off-the-job training” are avantajul că permite oamenilor să „scape de munca propriu-zisa” si să se concentreze mai mult asupra formării în sine. Acest tip de instruire sa dovedit a fi mult mai eficient atunci cand e vorba de a insufla angajatilor idei si concepte noi.

De obicei acest gen de instruire se realizeaza prin urmatoarele metode:

-  Prelegeri in sali de clasa
-  Prezentari „Audio-vizuale”

-  Simulare (Studii de caz; Jocuri de rol)
-  Cursuri
-  Instruire asistata de calculator
-  Laboratoare practice
Angajatii instruiti pe acesta cale pot asimila intr-un timp relativ scurt un volum foarte mare de cunostinte teoretice, dar din pacate atunci cand incep efectiv sa lucreze intampina unele dificultati.


© e-calificare